Lupta cu gardurile instalate ilegal pe rîul Răut de către pescari pare să nu ajungă la final. De ani buni, activiștii de mediu bat alarma în legătură cu impactul catastrofal pe care îl au aceste construcții asupra rîului, dar și asupra ecosistemului per ansamblu, fără a fi însă auziți.
Vinovați de starea degradantă în care a ajuns rîul se fac pescarii care construiesc garduri și pun plase pentru a prinde pește. În consecință, rîul se înămolește, iar riscul ca acest fluviu să dispară cu timpul e tot mai mare.
Activistul de mediu Vladimir Parnov a relatat pentru Noi.md că acum patru ani, în cadrul unei ample acțiuni de salubrizare au fost scoase peste 200 de astfel de garduri din Răut, descoperirea șocantă pe care au avut-o însă activiștii a fost cantiatea uriașă de nămol și deșeuri prinse în aceste construcții.
„Ei bine, ei pescuiesc. Dar ei „ucid” rîul. De ce? Pentru că în fața fiecăruia dintre aceste garduri se adună pînă la un metru și jumătate de nămol, deșeuri din plastic și cadavre de animale. Patru ani în urmă am scos tot ce ne puteam imagina de acolo. Nu am văzut nicăieri așa o cantitate de gunoi și nămol. Am folosit tehnică, tractoare, oameni, frînghii, echipamente. Oamenii au stat în acest rîu timp de 41 de zile și în acea perioadă am scos 217 de garduri. Vă imaginați, ce înseamnă 217 de garduri pe un segment de 40 km. Acest lucru este echivalent cu moartea rîului. De ce? Deoarece atunci cînd rîul se înnămolește, nivelul apei scade, evaporarea crește în lunile de vară. Nu există afluenți, și în fiecare vara observăm cum rîul se transformă într-un pîrîu mizerabil”, a explicat activistul de mediu.
Gardurile scoase acum patru ani, au reapărut peste noapte, astfel că eforturile voluntarilor de a salva rîul s-au redus la zero. Întrucît Răutul este și un afluent al rîului Nistru, consecințele nefaste ale acestor acțiuni se văd deja și asupra celui din urmă.
Pînă la ora actuală, nimeni nu a fost însă sancționat pentru instalarea abuzivă a gardurilor, spune Vladimir Parnov, care a lansat un apel la adresa autorităților competente de a stopa dezastrul ecologic. „Acești oameni trebuie obligați să renunțe să mai pescuiască în acest mod”, a subliniat el.
Cu un apel similar a venit și Fundația pentru Dezvoltare Ecologică „Ecodava”, care atenționează că din cauza digurilor, dar și a gunoiștelor neaturizate – au dispărut mai multe specii de plante, animale, pești.
„Din cauza indeferenței localnicilor și autorităților față de acest rîu, continuă această tragedie. Este important de a înțelege că salvarea acestui ecosistem este primordială”, a relatat președintele Ecodava, Igor Sîrbu.