Situația apelor din Republica Moldova a fost discutată în cadrul unei mese rotunde, la care au participat experți, oameni de știință, reprezentanți ai societății civile. În cadrul discuțiilor participanții au abordat probleme ce țin de calitatea apelor din țară și propuneri referitoare la ameliorarea situației.
Experții au menționat că această problemă aste foarte actuală pentru Moldova, or, toate rîurile din țară se află într-o stare deplorabilă, calitatea apelor este joasă, iar apa din circa 80% din fîntîni nu este bună pentru consum. Participanții la masa rotundă au spus că principala problemă este lipsa unei politici clare a statului în acest domeniu. „Strategii se elaborează, însă, de regulă, nu ajung bani pentru implementarea acestora. Iar dacă mijloace totuși se găsesc, nu există control eficient din partea statului asupra realizării lor”, a subliniat Dumitru Roibu, unul dintre participanți.
La rîndul său, colaboratorul Centrului Național Ecologic Mihai Mustea a menționat că în cea mai gravă situație se află rîul Bîc, mai ales pe porțiunea din capitală, unde deja de peste 10 ani nu există nici o vietate. În opinia expertului, principala sursă de poluare a rîurilor sînt substanțele toxice de la întreprinderi, de aceea este necesară construcția de stații de epurare.
„Acum, în republică accentul se pune, în mare parte, pe asigurarea populației cu apă potabilă, însă nimeni practic nu acordă atenție rețelelor de canalizare și stațiilor de epurare. Din această cauză, aproape toate apele uzate nimeresc în rîuri”, a precizat expertul.
Președintele raionului Dubăsari, Grigore Policinschi, consideră că problema stării ecologice a rîurilor trebuie soluționată la nivel național. „Rîul Nistru traversează toată republica și, dacă nu se respectă normele ecologice într-o localitate anumită, sînt afectate toate raioanele”, a menționat Policinschi.
În cadrul proiectului pentru protecția apelor urmează să fie editată o broșură pentru a informa populația și autoritățile despre situația apelor din Moldova, despre problemele și recomandările privind soluționarea acestora.
Proiectul a fost inițiat de Fundația pentru Dezvoltare Ecologică „Ecodava”.